Provocare personala

Am observat, nu de curand ci de mult timp, ca sunt dependenta de calculator (sa nu ma intelegeti gresit, imi place), in plus, dependenta mea e justificata avand in vedre ca traim intr-o lume "conectata"
Ma trezesc, deschid calculatorul, mananc, deschid calculatorul, ma invart prin casa, ma intoc la calcularor, ies din casa si cand ma intorc, deschid calculatorul, citesc si mai deschid calculatorul inca o data(just to check up things), ma pregatesc sa dorm, imi iau calculatorul in brate, dorm cu calculatorul laga mine...si in cazul asta, urmatorul lucru pe care ar mai trebui sa il fac cu calcultorul ar fi dragoste...ei bine nu, relatia noastra nu a ajuns atat de departe inca ( desi prezint toate simptomele: petrecem mult timp impreuna, am ajuns sa ne cunoastem foarte bine, s-a creat o legatura intre noi, simt ca nu mai pot trai fara el, ma gandesc la el foarte des si abia astept sa ajung acasa sa il revad)...cred ca trebuie sa discutam, cum sa ii spun oare ca nu vreau o relatie serioasa acum?
Sigur, s-a mai intamplat sa nu deschid calculatorul o zi intreaga, sau mai multe (dar din motive de imposibilitate fizica de a ajunge la el, cel mai probabil)
Avem nevoie de o pauza oricum, asa ca o sa incerc sa nu il deschid pentru 24 de ore...daca ma iubeste, o sa inteleaga si o sa ma astepte!
mmmm...si facebook?...messenger, prietenii, mailul, grupurile, youtube? cum sa traiesc fara toate astea 24 de h??? Have no ideea! dar ma provoc...sa rezist pentru 24 de ore drogului asta cu care ma injectez de atat de multe ori zilnic...cine stie, poate o sa gasesc un alt mod de a petrece timpul (o sa citesc, sau o sa pregatesc o prajitura cu mere, sau poate o sa ies la plimbare in parc sau cine stie...i'll see)
Stiu ca suna stupid, dar pentru mine va fi greu sa trec pe langa el si sa il ignor ( sa ignor relatia pe care o avem) si...Pot oare?
Guess i'll have to wait and see.
So, maine, miercuri, 17 februarie, o sa fie o zi cel putin interesanta pentru mine. Wish me luck!
Aaaa..si, intr-un post viitor promit sa satisfac curiozitatea celor care nu au nimic mai bun de facut decat sa afle ce am facut fara calculator o zi intreaga.
See u later aligator!

Girlishtimes day!

Mult prea multa lume scrie despre importanta unei zile precum cea de 14 februarie, zi totusi, extraordinar de speciala daca nu ar fi plictisitor de neinteresanta. Si daca tot scrie asa multa lume despre asta, de ce sa nu incerc si eu sa ma integrez? Chiar de dimineata, cineva imi spune: " La multi ani!"
- La multi ani...de ce?
- Pai, stii, e ziua indragostitilor..
- Minunat, si??...eu nu sunt indragostita!
- ... (thinking probably) ain't that a bitch?!?...

Ok, anul asta, dupa multi ani, sunt singura.
Cum adica singura??? Vai, singura de ziua indragostitilor?...adica nu ai pe nimeni???, serios??..saracuta!
Da. singura si ma simt bine asa. Sigur, n-o sa incerc sa ascund faptul ca e cel putin ciudat sa fii singur intr-o zi in care totul este despre, pentru si mai ales cu "iubire".  uh, save God, is one day only! :P
Presupunand ca nu sunt singura care se gaseste in situatia asta (desi nu ar fi atat de imposibil) pentru toate celelalte femei singure astazi ...what's to do?
mmmm... depinde de personalitate, cateva variante:

1. poti sa te inchizi in casa pentru 24 de ore ( poate functiona, insa asigura-te ca ai provizii pentru toata ziua, pentru a nu fi nevoita sa intri in contact cu mediul exterior,  stai cat mai departe de ferestre si evita orice contact cu media)

2. NU ziua indragostitilor (amageste-te, e doar o sarbatoare comerciala, in fond e o prostie, ce stupid trebuie sa fii sa crezi in ziua asta, repeta-ti mereu in gand asta, incearca sa fii in preajma altora care iti impartasesc ideea, ai grija sa nu ramai singur, s-ar putea ca scutul de protectie sa dispara si sa iti dai seama ca iti pasa)

3. eu nu sunt ca ei...(gandeste-te la toate cuplurile care sunt impreuna doar pentru a primi bomboane de  ciocolata, valorile tale morale nu te lasa sa te implici intr-o relatie usoara, de asta esti singura, iesi si observa cuplurile, construieste povesti si intuieste sfarsitul relatiei, ai grija sa eviti cuplurile ce par a nu avea nici un fel de problema, pot deprima! si sunt fake anyway)

4. tu esti importanta! ( petreceti ziua ca si cand ai avea o intalnire foarte importanta, ai grija de tine, imbraca rochia sexy, make-up, poate tocuri, bea vin, pregateste o cina speciala etc...nu iesi totusi din casa, e posibil sa te simti ca un actor neinvitat la spectacol)

5. tu esti importanta, dar....(realizezi ca esti singura si te doare, cumpara multa inghetata, cipsuri, ciocolata, in principiu chestii care sunt bune..de ingrasat.. alege un film siropos, imbraca-te in pijamalele cele mai confortabile, inchide usa, urmareste filmul si plangi...daca nu te simti mai bine dupa, este recomandata repetarea procesului. atentie totusi! consumata in cantitati mari, aceasta reteta poate induce tulburari melancolice severe)

6. hraneste-te cu amintiri (e adevarat ca esti singura, dar asta nu inseamna ca asa ai fost mereu, asa ca deschide dulapurile unde iti pastrezi amintirile, sterge praful de pe cutii, ia o cana de vin fiert si petrece-ti ziua amintindu-ti cat de bine/ minunat era cand erai cu  x, y, z, (poti incepe de la a daca ai avut mai multi). problema: e posibil sa reinvii sentimente pe care ar fi fost mai bine sa le lasi ingropate la 20 metri sub pamant pentru totdeauna...asa ca, be carefull!)

7. nu sunt singura... ( nu esti singura care nu are partener pentru ziua asta, da, e tarziu dar inca iti poti gasi pe cineva...so, mergi online (mergi drept) la site-urile de dating, intra pe mess, cauta in telefon numerele de telefon ale fostilor iubiti, incearca toate variantele, nu poate fi prea tarziu!, evita orice tentativa de a gandi rational, e posibil sa realizezi ca toti cei care au ramas singuri sunt lame si cei care incearca sa repare asta sunt si mai lame)

8. sunt singura! cool! ( more fun for me, more guys for me, no commitment, let's rock it babe!...pregateste-te pentru o seara incendiara, must have: pantofi cu toc, fusta scurta, atitudine fashion, club de fitze, nu uita insa ca asta poate fi inceputul unei noi relatii serioase, daca nu e ceea ce vrei...nu da nr de telefon, numele etc si dispari imediat ce se face ora 12 pentru a nu te mai gasi dupa ce vraja se rupe si te intorci la a fi cenusareasa)

9. call a friend. ( suna-ti prietena care e singura, vorbiti, consolati-va, faceti planuri impreuna, iesiti, luati bilete la un film, imbracati-va deosebit, vorbiti despre fosti iubiti si posibile "ocazii". distreaza-te, razi, plangi, imbratiseaza, orice e nevoie sa te faca sa te simti mai bine. contactul atat de strans cu toate cuplurile de indragostiti poate dauna insa, ai grija sa nu dai prea mare importanta acestui aspect.)
........
Lista ramane deschisa, dar in mare, this is it din punctul meu de vedere.

aaaaaaa...si de ce exista lista doar pentru femei? ...pentru ca in cazul barbatilor e simplu (daca ai prietena, please her!...e sarbatoarea ei oricum si tu ar trebui sa fii preocupat doar de "cum sa nu o dau in bara", hmmm, poate ar trebui numita Girlishtimes day, nu Valentines day[oricum nu stie nimeni care e faza cu sf. valentin si nimanui nu-i pasa], daca nu ai, get one for tonight! as simple as that.)

Now....ce am facut eu azi??? :), i guess...

That's a secret i'll never tell
x.o. x.o.
gossip girl :P

Un filmulet funny despre ce vor femeile/ce vor barbatii de ziua indragostitilor. Enjoy!

Enjoy life!

fe

Imbracata cu capotul asta mare roz, cu pop-corn in brate si cu intentia de a urmari un film in minte, ma gandeam....
... e ciudat cum, de multe ori se intampla ca cele mai negre momente din viata noastra, peste care credeam ca nu vom putea trece niciodata, se dovedesc a fi cele mai bune lucruri care ni s-ar fi putut intampla.
Da, spun asta din experienta, credeam ca nu voi putea trece vreodata peste umbrele trecutului si totusi am observat ca tot ce aveam nevoie era sa gasesc altceva...ceva mai bun, ceva mai interesant, mai amuzant, mai altfetl....si am gasit!
Zambesc gandindu-ma ca  sunt "one of the guys" de multe ori, si-mi place atat de mult...e funny sa iesi cu baietii la o bere si sa asisti la prima intalnire cu o tipa pe care n-ai mai vazut-o ever, si sa vezi cum tipa reactioneaza cand vede ca trebuia sa se intalneasca cu unul si se intalneste cu altul, cum reactioneaza la glumele "lipsite de farmec" si cat de multe poate suporta pentru prima intalnire...so funny! Bine, e clar ca si eu sunt rea, si recunosc nu ar trebui sa fiu, dar e mult mai interesant sa fii. hi hi hi hi hi....
Tipul care m-a ajutat "oarecum" sa trec peste ce s-a intamplat e un tip simplu, poate chiar prea simplu dar asta e farmecul lui. E dragut si ironic( si eu stiti ca ador ironia). A reusit sa-mi deschida ochii, sa vad ca lumea e mult mai mult decat coltul ala mic pe care il vedeam eu, a reusit sa ma intoarca si sa imi arate ca in spatele meu sunt lucruri pe care ar fi pacat sa le ratez. Sunt un novice ascultator si desi nu-mi place sa accept superioritatea unui tip, stiu ca de la el, si de la "sofer" am multe de invatat ( desi nu neaparat lucruri bune) si vreau sa invat! :)
Sigur ca povestea mea ar fi prea irealista daca ar fi numai atat, prea siropoasa, prea cu happy end...si asta e imposibil. Nu e. Desi e un tip foarte ok, are un defect urias, care ma impiedica sa-l vad ca pe mai mult decat pe un prieten. Si daca nu ar avea defectul asta brunet, cu siguranta nu ar fi tipul cu care sa ma inteleg, pentru ca avem temperamente puternice amandoi si am sfarsi prin a ne bate cel mai probabil. :P  Sigur ca n-o sa incerc sa schimb lucrurile, asta e..., sunt prinsa in capcana vorbelor mele: "Nobody's perfect". Asa cum "Soferul" sa sfatuia, chiar aseara pe la ora 2, nu gandi prea mult, traieste clipa si bucura-te de ea!
So, asta e ceea ce vreau sa fac acum, sa ma bucur de ceea ce am fara sa ma gandesc prea mult!
Do the same!
Inca una va rog, cu alcool! :)

Comunicatorii comunica.

Sigur ca ar trebui sa dorm la ora asta sau macar sa invat pentru gradinaru, ca doar maine am examen, si normal ca nu fac nici unul din lucrurile astea din moment ce mi se pare mult mai funny sa stau si sa tastez la pc.
E de inteles in cazul asta de ce prefer sa merg la biblioteca sa ma "destept"...macar acolo nu ma distrage chestia asta patrata, cu care ma conectez "to the world wide web " ( asta sigur, daca nu o iau dupa mine si acolo).
In seara asta am avut placerea extraordinara de a primi pe mail 22 de mesaje cu subiectul - frustrat -...pai, e normal, si eu am sfarsit prin a fi frustrata dupa ce le-am citit si am obdervat ca mi-am pierdut jumarate de ora ( in care, oricum nu as fi facut nimic mai eficient, dar nu conteaza) asistand la cearta puerila dintre colegii de facultate.
Pai bine, da ce vreti voi copii...sa fiti luati in seama?, sa va raspunda sefa de an?...sa primiti informatii de la profesori?...:))))..serios?...you make me laugh! Come on, wake up!, dupa doi ani si jumatate de facultate ( pentru care din nefericire unii mai si platesc sume considerabile, facand cursurile si seminariile in diferite locatii cu denumire de corpuri universitare ce tind sa se transforme oricand in moloz) inca mai credeti in povesti? Ma gandeam ca v-ati obisnuit cu indiferenta, birocratia si comunicarea deficitara...sau poate inca mai sperati ca fiind la Comunicare si Relatii Publice, comunicarea ar putea sa functioneze eficint? Eu m-am resemnat de mult!
In alta oridine de idei, cearta dintre colegii mei dragi, nu avea nimic de-a face cu pr-ul sau comunicarea ( "Alo, gara! Mai calmati-va ca-mi spamati inbox-ul..") desi un anonim simpatic isi incepea mesajul prin formula "Stimati viitori pr-isti"..bla! E destul de evident pentru mine ca mai mult de jumatate  trei sferturi din studentii de la profilul asta nu au nici un viitor in domeniu, sper doar ca eu sa nu fiu unul din cazurile astea de pierdere de vreme pentru obtinerea unei diplome lipsite de valoare.
Si uite ca de cand scriu postul asta, am mai primit un raspuns la subiectul mult discutat in seara asta...cine, de ce, pentru ce e frustrat...si concluzionez: foarte multi sunt cei frustrati si cred, si mai multi sunt cei ce au sfarsit prin a fi frustrati in urma "spamarii imboxului"

La cat mai multa comunicare eficienta!
Good luck and good bye!

De ce "Exist, deci cuget" si nu "Cuget, deci eixst"

Daca ar fi sa fac un inventar al erorilor carteziene, as putea sa scriu destul de mult(modelele de tip ceasornic fiind doar un eemplu). Ma multumesc insa prin a fi total impotriva relatiei propuse de el intre minte si corp. Afirmatiile conform carora la inceput a fost gandirea si apoi fiinta si separarea totala pe care o face intre trup si minte sunt total aberante. Cred ca acum majoritatea sunt de acord ca mai intai este fiinta si apoi ratiunea, incepem prin a fi si abia mai tarziu gandim. In sfarsit, mi se pare total logic sa afirm ca gandim numai in masura in care suntem. Daca nu am fi, cum am putea gandi...? Si pana la urma este posibila cognitia fara eistenta materiala?...
Cred ca am tendinta sa devin mult prea filosofica si in consecinta iritanta. Cred ca totusi ati inteles ce incercam sa spun, deci e ok.
Concluzie: never: "Cuget, deci exist !" ci " Exist, deci cuget"...desi si aici apar variatii. A eixsta nu implica neaparat a gandi, dar macar ai contetul necesar in care poti sa iti manifesti superioritatea ca specie. Daca alegi sa te ghidezi dupa instincte totusi, lucrul asta e total plauzibil, avand in vedere ca sunt multi care Eixsta si nu gandesc! A nu se intelege insa ca mie nu mi se intampla de foarte multe ori sa ma trezesc ca eist dar nu gandesc...poate ca de mai multe ori de cat mi-as dori!...

FAQ, or FAQ for you, or just Frequently Asked Questions

Pe sistemul "acta non verba" incep prin a ma intreba care este sensul unei asemenea catitati informationale precum cea prezenta pe internet?..Pe de alta parte, daca ma intorc la expresia "la inceput a fost cuvantul", atunci situatia devine mai incetosata decat mi-as dori. E clar ca exista mult prea multa informatie, fiecare dintre noi fiind expus zilnic la zeci de mii de mesaje, din care, o cantitate infima reuseste sa ne atraga atentia si o cantitate nesemnificanta ramane in memoria noastra. In conditiile acestea, este normal sa ma intreb, chiar in timp ce scriu postul asta, avand in vedere ca sunt nimeni incercand sa spuna nimic, care este sensul blogului meu?...promit sa va raspund in momentul in care eu o sa stiu raspunsul.
Cel mai probabil o sa scriu despre pr, ceva publicitate, rolul media, poate viata politica, experiente personale, ganduri stupide etc, si cel mai probabil toate astea nu o sa va ajute cu nimic. Dar nu conteaza...la sfarsit, tot cuvantul o sa ramana probabil.
Si daca tot spuneam ca o sa vorbesc si despre publicitate, o sa atasez o reclama cel putin inovativa, daca nu interesanta, pe care ma chinui sa o interpretez acum din punct de vedere semiotic pentru seminarul de maine.

You want a piece of me?

Ok. Aici sunt cateva fragmente din carticica pe care am inceput sa o scriu cu mult timp in urma si pe care nu stiu inca cand si mai ales daca o s-o termin. Hope you'll enjoy it. 

 --/--

Aproape ca sunt prea departe acum de-un gand ce zboara in nemurire si simt cum mi se face frica de-ntuneric...poate. Si totusi, prea putin nuante sumbre ale mortii ma-nspaimanta. Cuget in noaptea nepasarii, in suflet mocnind un dor strapuns de egoism. Cum liber sufletul as vrea sa-l simt... Zbor, pana in gandul zamislitor al noptii - O, Gand - ce vise nasti in intunericul unui Eden ce-si pierde polenul, in vant?... Privesc la geam, in intunericul de-afara, o umbra paremi-se ca ma cheama. Esti tu?, O, nu, e umbra mortii. La ea ma cheam-acum in ceasul noptii. O vad, mi-e frica, si ma duc, de-a pururi sfant si vesnic mut. Cum moartea e iubire pentru mine, tu tainic ia-ma in iubire langa tine! Mi-e teama teama ca nu voi mai putea patrunde in lumea mea plina de atatea intelesuri si imi inchid sufletul intr-o lacrima la gandul ca m-as putea trezi din acest vis sfant.

--/--

Suras infantil, mort intr-o lume ce-a uitat sa zambeasca.Suras nevinovat, uneori palmuit de-o mana ce-si rasfira degetele prea vinovate de intunericul acestei lumi. Copil cu ochii tristi, tu nu iubi umbrele pale ale zilei de ieri, nici nu cauta lumina, ce pare-a fi lumina azi. Iubeste, iubeste, suflet al meu, si canta tu inima trista! Inneaca-ti umbrele uitarii in adanc. Inchide fereastra trecutului si oglindestete-n lumina calda a unui maine ce pare sa zambeasca. In cantec scalda-ti sufletul patat de dor nestins, imbraca-l in iubire de crini si trandafiri.

--/--

E tarziu si noaptea asta mi se pare-atat de lunga. Ce-mi pasa ca ochii mei impaienjeniti de lacrimi sunt, cand sufletul imi fierbe de iubire? Ce-mi pasa de lumina ce s-a stins, cand soarele ma-neaca in lumina?...Eu plang, eu rad... si nu stiu daca inima ta rade. Mi-e dor de caldura sufletului tau, ce-a invrajbit si -n lanturi gandul meu a strans. Vis sfant, in noaptea unei lumi pierdute in visare, lacrima sfanta din oceanul de lacrimi amare, enigma iubirii mele de Dumnezeu, nu ma trezi, esti vis din visul meu!

--/--

Dor vesnic, esti soarele meu sfant, eu, picatura ta de roua, ce se topeste in sarutul Diminetii. Daca nu cunosti ce-i setea de Lumina, ramai in intuneric!
--/--
P.S.: sunt constienta ca ma pierd foarte mult in detalii. my bad!