FAQ, or FAQ for you, or just Frequently Asked Questions

Pe sistemul "acta non verba" incep prin a ma intreba care este sensul unei asemenea catitati informationale precum cea prezenta pe internet?..Pe de alta parte, daca ma intorc la expresia "la inceput a fost cuvantul", atunci situatia devine mai incetosata decat mi-as dori. E clar ca exista mult prea multa informatie, fiecare dintre noi fiind expus zilnic la zeci de mii de mesaje, din care, o cantitate infima reuseste sa ne atraga atentia si o cantitate nesemnificanta ramane in memoria noastra. In conditiile acestea, este normal sa ma intreb, chiar in timp ce scriu postul asta, avand in vedere ca sunt nimeni incercand sa spuna nimic, care este sensul blogului meu?...promit sa va raspund in momentul in care eu o sa stiu raspunsul.
Cel mai probabil o sa scriu despre pr, ceva publicitate, rolul media, poate viata politica, experiente personale, ganduri stupide etc, si cel mai probabil toate astea nu o sa va ajute cu nimic. Dar nu conteaza...la sfarsit, tot cuvantul o sa ramana probabil.
Si daca tot spuneam ca o sa vorbesc si despre publicitate, o sa atasez o reclama cel putin inovativa, daca nu interesanta, pe care ma chinui sa o interpretez acum din punct de vedere semiotic pentru seminarul de maine.

You want a piece of me?

Ok. Aici sunt cateva fragmente din carticica pe care am inceput sa o scriu cu mult timp in urma si pe care nu stiu inca cand si mai ales daca o s-o termin. Hope you'll enjoy it. 

 --/--

Aproape ca sunt prea departe acum de-un gand ce zboara in nemurire si simt cum mi se face frica de-ntuneric...poate. Si totusi, prea putin nuante sumbre ale mortii ma-nspaimanta. Cuget in noaptea nepasarii, in suflet mocnind un dor strapuns de egoism. Cum liber sufletul as vrea sa-l simt... Zbor, pana in gandul zamislitor al noptii - O, Gand - ce vise nasti in intunericul unui Eden ce-si pierde polenul, in vant?... Privesc la geam, in intunericul de-afara, o umbra paremi-se ca ma cheama. Esti tu?, O, nu, e umbra mortii. La ea ma cheam-acum in ceasul noptii. O vad, mi-e frica, si ma duc, de-a pururi sfant si vesnic mut. Cum moartea e iubire pentru mine, tu tainic ia-ma in iubire langa tine! Mi-e teama teama ca nu voi mai putea patrunde in lumea mea plina de atatea intelesuri si imi inchid sufletul intr-o lacrima la gandul ca m-as putea trezi din acest vis sfant.

--/--

Suras infantil, mort intr-o lume ce-a uitat sa zambeasca.Suras nevinovat, uneori palmuit de-o mana ce-si rasfira degetele prea vinovate de intunericul acestei lumi. Copil cu ochii tristi, tu nu iubi umbrele pale ale zilei de ieri, nici nu cauta lumina, ce pare-a fi lumina azi. Iubeste, iubeste, suflet al meu, si canta tu inima trista! Inneaca-ti umbrele uitarii in adanc. Inchide fereastra trecutului si oglindestete-n lumina calda a unui maine ce pare sa zambeasca. In cantec scalda-ti sufletul patat de dor nestins, imbraca-l in iubire de crini si trandafiri.

--/--

E tarziu si noaptea asta mi se pare-atat de lunga. Ce-mi pasa ca ochii mei impaienjeniti de lacrimi sunt, cand sufletul imi fierbe de iubire? Ce-mi pasa de lumina ce s-a stins, cand soarele ma-neaca in lumina?...Eu plang, eu rad... si nu stiu daca inima ta rade. Mi-e dor de caldura sufletului tau, ce-a invrajbit si -n lanturi gandul meu a strans. Vis sfant, in noaptea unei lumi pierdute in visare, lacrima sfanta din oceanul de lacrimi amare, enigma iubirii mele de Dumnezeu, nu ma trezi, esti vis din visul meu!

--/--

Dor vesnic, esti soarele meu sfant, eu, picatura ta de roua, ce se topeste in sarutul Diminetii. Daca nu cunosti ce-i setea de Lumina, ramai in intuneric!
--/--
P.S.: sunt constienta ca ma pierd foarte mult in detalii. my bad!